Lecția așteptărilor și echilibrul energetic. Limite sănătoase

Și am primit răspunsul, cu greu, dar l-am primit. Atunci când nu mai ai așteptări, frici, umbre, nu mai atragi persoanele care îți oglindesc aceste lucruri. Adică: Universul îți scoate permanent în față oglinzi care te ajută să vezi ce este în interiorul tău și până te prinzi cum stă treaba (unii nu se prind o viață) o să tot primești aceleași lecții over and over again ca să ai curajul să te întorci. Pentru că permanent vrei să găsești bube sau să dai vina pe cel din fața ta. În loc să te întrebi mereu: "oare de ce am primit eu această lecție?".

Am fost întrebată foarte des de ce îmi place să scot mizeria de sub preș. Răspunsul este simplu, ca și în practică. La un moment dat devine atât de multă încât într-o zi o să te împiedici de preș și o să te accidentezi. Și e o treabă pe care ti-o faci cu mâna ta. Din păcate ne asumăm atât de puțin responsabilitatea propriei vieți încât mereu e vina altuia când ceva nu ne merge bine.

Cum? Păi, de exemplu, sunt genul de om care oferă prea mult. Și automat primesc în viața mea oameni care cer prea mult de la mine și nu oferă nimic. Balanța trebuie să se încline cumva că să poată fi totul în echilibru. Și dacă nu te poți tine în echilibru, consumul energetic este uriaș. Așa apar bolile.

A nu avea așteptări de la o relație nu înseamnă că relația nu poate fi una echitabilă în care ceea ce oferi să fie egal cu ceea ce primești. Iar asta a fost pentru mine o contemplare uriașă din ultimii doi ani în care eu m-am schimbat total și am învățat să am grijă de mine, de nevoile mele și de cei apropiați mie înainte de toate. Și să nu mai ofer ajutor dacă nu mi se solicită.

Încă de când eram copil îi spuneam mamei să mă lase să mă dau singură cu capul de pragul de sus. Ca orice părinte, încerca mereu să mă protejeze. Însă așa cum spuneam într-un articol anterior, atunci când lucrezi cu tine și începi să te cunoști foarte bine nu mai poți să fugi. Și vezi exact către ce parte înclină balanța. Unii îi mai spun și Justiția Divină. Însă de câte ori va exista un dezechilibru energetic, vei plăti. Într-un fel sau altul. Când pacea și liniștea sufletească se așează, dispare și nevoia de a consuma energie în exces că să demonstrezi ceva cuiva. Atunci când știi cine ești, nu mai ai nevoie să arăți nimănui nimic. Totul se așează și relațiile din viața ta se echilibrează ca prin minune. Dar de fapt, nu este o minune la propriu. Ești doar TU întreg așa cum ai fost până acum, doar că începi să te vezi.

Totul se rezolva cu iubire. Ceea ce nu am înțeles dinainte este că începe cu iubirea de sine. Nu ai cum să iubești pe cineva dacă nu te iubești pe tine. Pentru că dai din gol. Eu când sunt plin, îmi asum și partea mea "aia rea" care îmi da voie să spun "NU" atunci când limitele îmi sunt încălcate. E tot parte din mine. Pentru că integritatea sufletească mă ajută să mă mențin centrat.

Să ne fie de bine!