Cum mi-a transformat postul recunoștința și un mesaj divin: Lecții de spiritualitate și autoacceptare - 6 Decembrie 2024
Cum a arătat pentru mine un tipar spiritual care s-a dărâmat în această perioadă?
Nu obișnuiesc să țin toate posturile de peste an. Însă începând de la problemele cu greutatea pe care le aveam în liceu, am ținut cred că mai toate regimurile de slăbit posibile și imposibile. Ulterior, mai spre 20 de ani, am înțeles că regimurile de curățare sunt mai benefice. Am ținut pe rând vegetarian, vegan, raw vegan, post negru, post normal.
În general, când țin post o fac cu o intenție, dar care intenție apare clară la câteva zile după ce încep să țin postul. Simt să o fac, apoi aflu de ce. Dar ce a fost anul acesta, a fost de-a dreptul magic.
Intenția a venit la câteva zile de când am început postul: RECUNOȘTINȚĂ.
Zis și făcut, mintea mea spunea inițial că nu consum carne pentru că sunt recunoscătoare pentru TOT. Ce credeți? Nu am putut. Și pentru mine nu este greu să țin post. Dar am avut procese atât de complexe, încât simțeam că trebuie să-mi susțin corpul cu carne pentru a reuși să rămân împământata. Ok, am zis, nu o să-mi bat joc de mine. Ultimul lucru de care mai am nevoie acum este să mă abuzez iar. Ce credeți că a urmat? Zi de zi, am primit mesaje clare și blande, din inimă, că am pentru ce să fiu recunoscătoare.
Într-una din zile, am cumpărat un pește întreg. Și mă tot întrebam de ce l-am cumpărat, pentru că era mare și mult și copilul nici măcar nu mănâncă pește. Ok...
Și m-am gândit pentru o clipă să caut semnificația animalului de putere sturion. Și am găsit așa, vă scriu doar pe scurt pentru că era mult mai mult:
"Dacă sturionul apare ca animal de putere, te invită să rămâi centrat, să îți păstrezi rezistența în momente dificile și să explorezi adâncurile propriei ființe pentru a găsi înțelepciune. El îți amintește de capacitatea ta de a depăși orice provocare, păstrându-ți încrederea în fluxul natural al vieții."
Și am înțeles că acel pește a ajuns pe masă la mine ca să-mi aducă acest mesaj. Nimic nu este întâmplător. Am înțeles că noi consumăm mâncarea ca și cum ni se cuvine, multă o și aruncăm, fără să avem niciun pic de recunoștință față de ce băgăm în gură. Evident, s-a descărcat în mine o recunoștință profundă și am înțeles că trebuie să fim recunoscători pentru toate roadele pământului, oricare ar fi ele, pentru că fără ele am muri. Și am înțeles că postul este despre simțire și nu despre mâncare. Și despre energia cu care primești ceea ce întra în corpul tău.
Au fost mai multe astfel de episoade în aceste zile, pline de recunoștință, față de familie, străbuni, diferitele neamuri de pe pământ, oamenii din viața mea, procesele mele, iar astăzi procesul a culminat cu recunoștința față de sine. Și am simțit că momentan nu pot să stau cu acest sentiment. Însă aleg să rămân prezentă pentru mine în continuare, chiar dacă este greu. Sunt totuși foarte recunoscătoare pentru că mi s-au arătat aceste lucruri.
Morala? Postul trebuie ținut cu deschiderea inimii pentru a avea efect și pentru a primi cu adevărat ceea ce ai nevoie. Dacă oferi postului sacralitatea care i se cuvine și nu o faci doar pentru că "așa se face" sau că "așa spune religia" vei avea surprize minunate.
Zile frumoase 
Sursa foto: Katie Daisy Instagram