Cheia 53 - Imaturitate - Evolutie - Superabundenta

Ieri s-a încheiat ciclul cheii 53 foarte interesant pentru mine, căci am avut două întâmplări foarte profunde. Și a fost exact ceea ce trebuia să fie. A fost o perioadă, așa cum vă spuneam și în ultimul articol, de încheiere ale unor cicluri care nu mai trebuie repetate cu forța.

Și din cele două întâmplări, cea mai interesantă a fost cu cine altcineva decât cu Cezarel. Am fost plecată toată ziua cu treabă (aici simt că voi reveni cu clarificări), iar Cezar a rămas la Frumusani pentru că nu puteam să-l iau cu mine. Înainte să doarmă m-a sunat și mi-a spus că vrea o jucărie de la Pepco (la noi aici e un Pepco și mereu găsește ceva interesant de cumpărarat), iar eu am trecut pe la Ikea pentru că mi-am luat uși la dressing și nu am pus în cos și balamalele, așa că stăteam de 2 săptămâni cu ușile prin casă (7 uși de 240 cm) și simțeam că nu se mai termină odată haosul. Evident că la Ikea am găsit un rechin imens și l-am luat pentru el. De ce? Recent am cumpărat un pătuț cu cort care are animale marine pe el, iar el e fascinat și are și o colecție de animale marine: balena orca, balena albastră, caracatița și multe altele. Și că o mamă iubitoare mă gândesc ce mult s-ar bucura el când va completa colecția cu rechinul. Ii mai iau eu un joc cu zeppelin (Că și ala îi place. Vede mereu un zeppelin pe o clădire în zonă la noi și e foarte curios) și o perna cu o balenă și o broască țestoasă. Am avut și alte chestii importante și am ajuns după ce s-a trezit.

- Mami, când vii să-mi aduci cadourile?

Am ajuns obosita în jur de 18 acasă. După drum, plecată de cu o zi înainte, că am fost și la muncă. Nu dormisem decât câteva ore, am avut și niște procese intense de-a lungul zilei. Și uite ce urla copilul la mine că el voia jucăria de la Pepco și eu nu am luat-o. Vă dați seama ce dezamăgită am fost, când eu cheltuisem de 5 ori mai mult și copilul meu nu aprecia deloc. Și în primă fază, mintea mea s-a dus direct în povestea aia cu "Copil nerecunoscator ce ești!.."

Pe urmă am stat așa puțin cu mine, fără să mă enervez, să văd ce nu observ acolo. Și am înțeles... el de fapt era supărat pe mine pentru că nu s-a simțit auzit. Nici măcar nu era despre jucărie... Am discutat cu el, i-am spus că îmi pare rău că nu l-am ascultat, mi-a spus ca s-a suparat pe mine ca nu l-am ascultat și apoi ne-am liniștit. A fost și si-a luat jucăria (pentru mine o porcărie de umplut baloane cu apă), ne-am jucat amândoi, am umplut baloanele și pe urmă ne-am băgat amândoi în cort, unde si-a luat rechinul în brațe și i-a spus "Te iubesc rechinul meu minunat!. Dănuț e prietenul meu!" I-am pus împreună numele Dănuț. Și de atunci sta numai cu Dănuț după el. Iar eu sunt fericită că am încheiat acel ciclu toxic cu "Copil nerecunoscator ce ești". Copilul a fost super ok pe urmă. Toată lumea mulțumită. Și eu o mămică puțin mai conștientă.

Ah, și am uși la dressing după 5 ani!

Zile line să aveți